Izolatii

Informaţii generale

Prin anvelopa clădirii se pot pierde cantităţi foarte mari de căldură. Soluţiile Rockwool pentru izolare termică a faţadei sunt ideale pentru eliminarea acestor pierderi de energie. Sistemul de izolre termică la exterior cu vată minerală bazaltică permite faţadei să “respire”. Acest lucru este important, deoarece un sistem de izolare impermeabil la vapori poate duce la acumularea de umiditate în interiorul clădirii, ducând la formarea condensului şi apariţia mucegaiului pe suprafaţa pereţilor exteriori.
Pe lângă economiile importante de energie, un alt avantaj al izolării cu vată minerală bazaltică este un aspect complet nou al clădirii. Echipa noastra tehnică vă poate oferi oricând consultanţă pentru alegerea celor mai bune materiale (inclusiv tencuială şi finisaje) pentru realizarea un sistem cu faţadă ventilată de înaltă performanţă.

Izolarea termică a clădirilor

Economii de energie

Cu ajutorul termoizolaţiei se pot economisi până la 50% din costurile de încălzire! Analizele economice indică un trend ascendent al preţurilor pentru energie. În general, încălzirea reprezintă cea mai costisitoare utilitate pentru consumatorii casnici şi industriali. În acelaşi timp, căldura este resursa ce mai risipită – probabil din cauza faptului că este invizibilă. Majoritatea persoanelor s-ar gândi să stingă un bec de 60 waţi lăsat aprins, însă numai puţini se gândesc la sutele de Jouli care se pierd în fiecare zi prin pereţi izolaţi necorespunzător. Instalarea unei termoizolaţii adecvate pentru fiecare parte a clădirii poate duce la economii de până la 50% în ceea ce priveşte costurile de încălzire. Termoizolaţia nu se referă însă numai la economii din punct de vedere financiar, ci este benefică şi pentru mediul înconjurător. Aceasta reduce eliminarea gazelor potenţial dăunătoare în aer – CO2 eliberat prin arderea combustibilului, precum şi reducerea utilizării resurselor naturale care nu sunt regenerabile.

Căldura pierdută prin faţadă reprezintă o parte importantă din pierderea totală de căldură a clădirii. La case individuale, faţada contribuie cu aproximativ 30% la pierderea totală de căldură, în timp ce în cazul blocurilor pierderea este chiar şi mai mare.


Camerele cu imagini termografice arată foarte clar diferenţa dintre o casă izolată şi una fără izolaţie. Temperatura faţadei unei case fără izolaţie este mai mare, deoarece aceasta pierde mai multă căldură prin pereţi. (Figura 1 şi 2)

Rentabilitatea investiţiilor în termoizolaţie

Sistemele de termoizolaţie reprezintă una dintre puţinele investiţii cu o rată mare de rentabilitate pe durata funcţionării. Atunci când ne decidem asupra unui sistem de termoizolare, economiile şi rentabilitatea trebuie luate în considerare în mod comprehensiv. Sistemul de termoizolaţie ales trebuie să ia în considerare şi alţi factori care influenţează consumul de energie.

Factori care influenţează consumul de energie

• Alegerea sursei de căldură, a mediului de încălzire şi tipului de funcţionare;
• Controlul încălzirii;
• Trecerea căldurii prin deschideri – calitatea ferestrelor;
• Infiltrarea căldurii prin rosturi – izolarea rosturi;
• Raportul dintre deschideri şi pereţi opaci;
• Utilizarea de element care asigură etanşeitate la aer;
• Amplasarea deschiderilor faţă de elementele principale;
• Sistemul de izolare şi grosimea izolaţiei;
• Calitatea şi proprietăţile termoizolaţiei;
• Destinaţia de utilzare a clădirii;
• Sistemul de recuperare a căldurii.

Factorii de mai sus sunt evaluaţi în cadrul „auditului energetic” realizat de un auditor autorizat în domeniul energiei. Acesta permite crearea şi implementarea celor mai adecvate măsuri de asigurare a economiilor de energie.

Definiţii

Termoizolaţie exterioară: Material izolant care reţine căldura, şi asigură protecţie termică, fonică şi rezistenţă la incendii pentru învelişul exterior al clădirii. Aceasta vine în completarea celorlalte straturi ale faţadei, creând un sistem permeabil la vapori de placare a pereţilor exteriori.

Construcţie exterioară: O construcţie care este expusă pe o parte la mediul extern.

Sistem de placare: Învelişul exterior al clădirii (anvelopa), în general vertical; acesta protejează interiorul clădirii de efectele negative ale mediului înconjurător.

În ceea ce priveşte sistemele exterioare de placare termoizolante, construcţiile pot fi clasificate după cum urmează:

• sistem de izolaţie cu tencuială: include un strat de tencuială cu proprietăţi termoizolante.
• sisteme compozite de izolaţie: un strat de acoperire cu proprietăţi termoizolante format din straturi compozite care se află în contact direct. La proiectarea şi montarea sistemelor compozite termoizolante sunt respectate procedurile stipulate de STN 73 2901 (ÈSN 73 2901).
• sistem de izolaţie cu ventilaţie: o construcţie ventilată, de obicei pre-asamblată, cu proprietăţi termoizolante tipice. Stratul exterior este separat de celelalte straturi (în special de termoizolaţie) printr-un spaţiu ventilat pentru aer.

Izolarea termică a clădirilor: Implică implementarea tuturor modificărilor necesare pentru a crea un mediu intern plăcut şi sănătos şi pentru a reduce consumul de energie pentru încălzire. Pentru clădiri se aplică clasele energetice cuprinse între A şi G), conform Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor elaborată în aplicare legii 372/ 2005. În general, clădirile noi trebuie să se încadreze în clasa energetică B.

Proprietăţi termoizolante de bază ale materialelor de construcţie:

• Conductivitatea termică este capacitatea unui material de a transfera căldură şi este caracterizată de indicele de conductivitate termică λ, care este un indicator de bază pentru proprietăţile termoizolante ale materialelor – acesta este influenţat în principal de greutatea volumetrică şi de umiditatea materialului.
• Densitatea aparentă ρ este greutatea unităţii volumetrice a unui anumit material, inclusiv orificiile şi porii.
• Factor de rezistenţă la difuzia vaporilor de apă δ arată cantitatea de vapori de apă care trece într-o anumită perioadă de timp printr-un cub (cu latura de 1 metru), între cele două laturi opuse, la o diferenţă de presiune de 1Pa între cele două laturi
• Factorul de rezistenţă la difuziunea vaporilor de apă μ reprezintă capacitatea unei substanţe de a trece prin vaporii de apă. Acesta indică de câte ori este mai mare rezistenţa la difuziune a unei substanţe decât cea a unui strat de aer cu grosime identică, la aceeaşi temperatură.

Cela mai importante proprietăţi referitoare la rezistenţa la foc a materialelor de construcţii sunt: comportamentul la foc (pentru produse şi materiale de construcţii), rezistenţa la foc (numai pentru clădiri luate ca întreg) şi rezistenţa acoperişului la expunere exterioară (numai pentru materiale pentru acoperişuri)

Pe lângă clasele de comportament de foc de bază (A1, A2, B, C, D, E, F) au fost adăugate următoarele categorii:

• Densitate aparentă fum (s1, s2, s3)
• picături sau a particule incandescente (d0, d1, d2)